Blogul lu' Fefe

Posts Tagged ‘viata

Fiecare dintre noi are cate o dorinta(sau mai multe). Dar, atunci cand acea dorinta se indeplineste, pentru ca se intampla si astfe de minuni, ce facem? Ne bucuram si profitam de triumful nostru, sau trecem, cu rapiditate covarsitoare,  peste el si ne concentram atentia asupra altei dorinte?

Eu cred  ca noi, oamenii, avem talentul extraordinar de a cauta repede altceva la care sa ne gandim, altceva care sa ne ocupe putinul timp care ne ramane dintr-o zi de lucru, ceva care sa ne macine gandurile si sufletul poate.

Si tot asa,  avem dorinta dupa dorinta, si ne trezim la un moment dat ca avem o varsta onorabila, si nu stim cand a Citește restul acestei intrări »

Etichete:

Pentru ca fac parte din categoria prietenilor carora li se aplica zicala „prietenul adevarat la nevoie se cunoaste”, acum vreo 2 zile am fost prietenul bun al cuiva. Din nefericire insa, am fost aproape doar suflteste de acea persoana, foarte draga mie.  Trecea printr-o perioada foarte grea, si am stat mai mult la taclale, incercand pe cat posibil sa o conving, desi nu stiu in ce masura am reusit, ca de-a lungul vietii ai parte de multe probleme si cu cat le tratezi cu mai multa indiferenta, cu atat mai bine pentru neuronii si pentru sufletul tau.

De la discutia asta s-a ajuns mai departe. Prietena mea se intreba de ce sunt atatea persoane care nu  par sa fi avut vreodata o problema in toata viata lor. Care sunt extrem de linistite si optimiste. Care nu sunt incercanate  ca urmare a unei nopti petrecute  intre batiste.  Motivul principal este  pentru ca sunt indiferente, desi au si ele probleme, ca doar nu e om fara probleme. Evident, ii excludem pe cei care sunt tinuti in puf de parinti, pana la adanci batraneti si care dupa disparitia protectorilor financiari si spirituali, raman totusi cu o avere considerabila, deci siguranta financiara va dainui toata viata lor. Ne referim strict la muritorii de rand. Si as merge si mai departe la a spune ca au si o doza considerabila de nesimtire. De ce sa sufar eu ca i-am raspuns cu aceeasi moneda unei persoane care oricum imi gresise? Sau, de ce ma intereseaza pe mine ca nu sunt suficienti bani de cheltuiala atata vreme cat am chef sa Citește restul acestei intrări »

Navigand prin blogosfera,  am poposit la blogul lui Cabral.  Ca o mica paranteza, il citesc cu mare placere, este unul dintre cei care stiu cum sa atraga atentia prin simplitate si puterea cuvantului.

Cititnd postul lui  am realizat ca trebuie sa iti conduci viata pe prin prisma echilibrului in orice. Si nu este vorba de o situatie anume,  vorbesc in general. Imi aduc aminte despre cuvintele  pe care  le-a spus preotul care m-a cununat la sfarsitul cununiei religioase:  „Imaginati-va casnicia ca o barca pe apa. Daca nu se vasleste din ambele parti barca se va duce doar intr-o parte, nu isi va atinge punctul fixat initial. Nu va ajunge la destinatia dorita. „.  As indrazni sa folosesc aceasta comparatie  si sa o extind – sa ne imaginam viata ca pe o barca. Stim exact care este destinatia barcii, insa trebuie sa o controlam sa ajunga acolo intr-un mod decent, frumos, satisfacator pentru noi insine, multumitor pentru noi, in primul rand,  si poate chiar Citește restul acestei intrări »

Cum va intelegeti cu vecinii? Oare s-a facut vreun studiu despre relatiile dintre vecini? As fi curioasa sa aflu si eu procentele.

De-a lungul vietii am avut mai multe adrese pe care le-am onorat cu prezenta.

La primele doua locatii ale mele toate au fost bune si frumoase (poate si pentru ca eram destul de mica si se certau parintii cu ei, asta daca era cazul, desigur). Daca stau bine si ma gandesc si la a treia adresa a fost ok. De fapt acolo eu am reprezentat o problema pentru vecinii care locuiau la etajele 9,8,7… . Le cam dadeam de toate in cap (eu locuiam la etajul 10).  Bomboane, apa, seminte de pepene.  Si culmea ca o faceam intentionat. Acum ce sa spun despre faptele mele de atunci… urate 😀

Cand m-am mutat a patra oara a fost destul de urat. Vecinii care locuiau deasupra mea ma inundau, se bateau, strigau  „Hotii!” in toiul noptii, spargeau farfurii, tot in miezul noptii, desigur etc. Langa mine locuiau doi batranei foarte draguti dar care aveau un baiat cam problematic. Se droga, se imbata, facea scandal tot tacamul.

Dar dupa 8 ani am scapat de vecinii astia si mi-am mutat iarasi domiciliul. Am stat o perioada cu chirie, intr-un bloc de garsoniere, unde erau fie chiriasi fie babute. Si stiti cum sunt babutele. Curioase foc. Nu putea sa vina nimeni la mine ca trebuia sa semneze condica pe la batranele vecine.  Am fost vizitata de o nepoata, si ghinionul a facut se ne intalnim in lift cu o vecina. Bineinteles ca a chestionat-o: cand a venit, cat sta la mine, de unde este. Greu cu batraneii astia.

Acum m-am mutat iarasi :D.  Stau la bloc, dar langa el este o casa locuita de  doi batranei. Nu avem tangente cu ei, dar de la mine din casa vad curtea lor si ce fac in ea. Intr-o zi torida de vara vecina a vrut sa se racoreasca si s-a gandit sa iasa afara doar in lenjerie intima. Sper sa nu va provoace senzatii neplacute pozele. Ganditi-va ca eu am vazut-o live.

vecina

In afara de asta, in fiecare duminica seara isi cheama copiii, nepotii, toata satra si pun muzica si canta si danseaza pana Citește restul acestei intrări »